Am revenit:)

desi nu prea plange nima dupa mine dar totusi scriu pt. a ramane document dupa ce voi muri io :P

„Cafeaua trebuie sa fie neagra ca noaptea, tare ca moartea, dar dulce ca iubirea“,spune un vechi proverb turcesc

neagra sunt si eu.... de suparare, de ciuda,de cata mizeria in toata casa, de faptul ca nu-mi mai gasesc nimic. si cea mai neagra sunt cand ma intreaba husbandu nieu<>
tare? sunt. zic eu, mai tare ca moartea. desi mi-am julit spatele si m-am invinetit toata la picior, sunt pe baricade.
dulce? sunt o dulceata de femeie de cand ma stiu eu.
dulce si plina de miere a trebuit sa fiu si in aceste zile cand am mers la medic cu Antonio pentru a ne rezolva problemele din fiecare an si anume cele legate de noul certificat de handicap.
ma faceam neagra doar cand a trebuit sa merg de la un medic la altul. apoi cand in trafic mai era cate un bleg in fata mea sau un gipan in spatele meu.
onfen, diagnosticul pus de medic pe certificatul medical este:hiper IgE,hipogamaglobulinemie,IgA,IgM,IgG si urticarie cronica. la care s-a prescris ca tratament xizal 1 tb./zi-permanent. predninson la nevoie si Zinc pe o perioada de trei luni.
la testul psiho ,copilu are aptitudini ludice, o gandire preoperationala, o imaginatie de tip reproductiv , o imaturitate afectiva iar la nivel de dezvolate sunt niste cifre la care eu nu ma pricep deloc. OIV=116,OIP=96,OIG=107 care este egal cu intelect normal.
si cea mai dulce am fost in ziua cand ne-a luat ghipsul de pe manuta si a trebuit sa stau la acel spital in jur de 2 ore pt. a il taia. mi-a placut de Antonio cand a spus asistentei- nu la gunoi cu el, asta e al meu si-l duc acasa. am o droaie de semnaturi pe el.
bine ca macar el e normal ca eu am s-o iau razana daca la comisia din 10 iunie nu v-a fi ok. dar pana atunci mai este. si noi mai avem de lucru cat calul lu'berila.



si pentru ca e dimineata devreme zic eu, e cazul sa punem de o cafea dar una mare.